Traditii – Concursuri si jocuri marinaresti

In urma cu un secol, Cristea Georgescu, primarul Constantei, din dorinta de a atrage turisti, se adresa primarilor comunelor urbane resedinte de judet din toata tara, atentionandu-i asupra semnificatiei acestei sarbatori: ”Cu ocazia serbarii zilei de 15 august a.c. – Sfanta Maria, patroana Marinei, vor avea loc in apele Constantei si pe uscat niste serbari demne de vazut precum regate, alergari, serate venetiene, mare bal pe apa, barci alegorice, descoperirea Americii, naufragiul Meduzei, corabia Argonautilor si altele.”

Seratele venetiene cuprindeau: bataie cu confetti, focuri bengale si artificii (diferite piese), luminatia barcilor (mare bombardament a doua vase de razboi, cea mai mareata figura a jocurilor de artificii si candele romane – o noapte la Venetia; doua baloane uriase care se ridicau in aer aruncand de la inaltime buchete de flori, serpi si stele multicolore), jocuri (Cazaceasca si Banul Maracine) executate pe un ponton, stancile de marmura, barcile remorcate de remorchere in largul marii si diferite alte surprize.

De atunci si pana in zilele noastre, Ziua Marinei a oferit intotdeauna asistentei un adevarat regal scenic, alcatuit atat din momente sobre precum ceremonialul militar al intampinarii oficialitatilor, arborarea pavilionului si a marelui pavoaz in acordurile Imnului national si pe fundalul celor 21 salve de salut, serviciul religios, parada navala si aviatica, defilarea Garzii de onoare etc., cat si din momente pitoresti, specifice vietii si traditiilor marinaresti. Competitiile, jocurile si surprizele marinarilor, regizate si puse in scena, pe apa si pe uscat, spre deliciul spectatorilor, au fost nelipsite din programele alcatuite din timp de organizatori pentru a da farmec si culoare unei sarbatori care este deopotriva a Marinei, a oraselor-porturi si a tarii.

Ziarul Dacia consemneaza faptul ca duminica, 16 august 1915, au avut loc serbarea nautica si regate, sustinute de Cohorta Cercetasilor din Constanta, cu concursul Societatii Marinarilor Civili “Regina Elisabeta”, sub patronajul A.S.R. Principele Carol. In prima parte a serbarii s-au desfasurat regate de barci cu vele mari si mici, curse de inot de viteza si rezistenta, concursul de prindere de rate si talere, concurs de water polo intre echipele Centurii, Tomis si Callatis, regate de barci ale vaselor militare si comerciale, iole, sandoline, lotci etc., diferite jocuri pe apa si exercitii de salvare executate de cercetasi cu barca de salvare a Capitaniei portului. Partea a doua a serbarii a constat intr-o serata venetiana pe apa, in dreptul Cazinoului, insotita de un concert instrumental si diferite figuri alegorice executate de cercetasi, iar in partea finala, un mare bal cu cotillon (dans de bal cu ritm de mars sau de cadril, cu figuri si scene mimice – n.a.) in sala Cazinoului comunal.

La bordul bricului “MIRCEA”, Ziua Marinei – 15 august 1939 a culminat “cu concursuri diferite la care au fost premiati cei mai sprinteni elevi si marinari la urcatul in arborada, echipe de tras parame iar jocurile distractive n-au lipsit nici ele cu inghititul merlinului, cursele de saci, cavalerii de Malta etc…. In acest din urma joc, elevii concurenti sunt impartiti in echipe de cate doi, in care unul din ei este calul iar celalalt adversarul. Echipele se infrunta cu cate o sulita improvizata dintr-o coada de matura, pana ce unul din cavaleri este rasturnat de pe calul lui. Natural ca pana la urma batalia este generala si bietele sulite se frang una dupa alta, spre disperarea sefului de echipaj care isi smulge parul din cap, gandindu-se cum le-ar putea inlocui in primul port, fara sa mai fie obligat sa faca acte justificative in cinci exemplare.”

Dupa 1954, programul Zilei Marinei (care, ca sa nu mai coincida cu sarbatoarea crestin-ortodoxa, s-a mutat in prima duminica din luna august) a fost politizat si adaptat corespunzator noii ideologii ce trebuia promovata intens in randurile ostirii.

Din anul 1990, odata cu revenirea la traditie prin celebrarea Zilei Marinei Romane la sarbatoarea Sfintei Marii – Praznicul Adormirii Maicii Domnului, organizatorii, atat la Constanta cat si in celelalte orase-porturi maritime si fluviale, au pastrat in programele serbarilor atat elementele traditionale cat si probe noi, in ton cu specificul local si preferintele publicului spectator al noului mileniu.