Marea Neagra, vanturile, valurile …
Pentru cei care merg pe mare folosindu-se de vele, strangand sau largand scotele, sunt importante vanturile propulsoare si valurile adeseori periculoase. Si vantul poate fi periculos cand depaseste limita initiala a marilor furtuni (20 m/sec.)
Amici si inamici pe mare in general, pe Marea Neagra, cea bantuita ades de furtuni, indeosebi.
Dintre sute de catarge care lasa malurile,
Cate oare le vor sparge
Vanturile, valurile?
E aici, in expresia eminesciana, ideea filosofica a destinului uman dar si o ilustrare a unei virtualitati in sens propriu, nemetaforic. Catargele (o catarga, doua catarge) erau in epoca mici nave cu panze care puteau adesea fi sparte de valuri, rasturnate de vanturi si scufundate de marea neprielnica.
In Marea Neagra, vanturile sunt bune de strans in vele multe zile din an, dar si periculoase cand, urnind si valuri mari – repezi, tind spre tempesta sau uragan.
Iarna, media zilelor furtunoase atinge 3-8 pe luna. In medie, o data la 15-20 de ani, au loc in Marea Neagra furtuni ciclonice, de regula in perioada noiembrie-ianuarie (dar nu-i exclus sa se petreaca acest fenomen si in august-septembrie). In acest caz, vantul are forta de uragan si se roteste de la Sud spre Vest si Nord.
Fiind o mare aproape inchisa, vantul provoaca un curent permanent de suprafata, de forma circulara, care se misca in sensul invers acelor de ceasornic. Lovindu-se de peninsula Crimeea, curentul se divide in doua, formand doua cercuri mari. Curentul principal se resimte in zona coastelor, la 2-5 Mm de tarm si pana la o distanta de 20-50 Mm de litoral. Deci, o banda lata de curent. El are o viteza de 0,5-1 Nd, dar la vanturi puternice poate atinge o viteza de 2-3 Nd. In navigatia cu vele este bine sa se tina seama de existenta acestui curent.
Consecintele actiunii vantului nu sunt doar curentii marini, ci si valurile. Valurile mici si medii sunt mereu prezente, dar valuri puternice sunt in 10% din zile in perioada rece a anului si in 30% din zile in perioada calda a anului.
In raionul de Est si Sud-Est al Marii Negre sunt valuri lungi de 30-50 m cu o perioada de 6 secunde. Valurile de vant pot atinge o lungime de 100 m, avand o perioada de 10-12 secunde. Valurile de hula sunt lungi de 150-200 m si au o perioada de 13-17 secunde.
Valurile au o inaltime (h) nu prea mare (5-8 m) dar sunt iuti si lovesc puternic in coca navelor si in maluri.
Aspectul marii variaza de la calm plat la mare dezlantuita. Cand marea este usor incretita, h este de 25 cm. La mare de gradul 2 apar creste albe izolate (h=30-75 cm). La gradul 3 apar berbecii, creste albe ce se rostogolesc (h=1,25 m; viteza vantului 5,5-8 m/sec.).
Cand vantul este tare (10-14 m/sec.), valurile (h=2-3,5 m) sunt spumoase, cu crestele spulberate de vant. Pe vant foarte tare (14-17 m/sec.) valurile sunt spumoase; spuma spulberata se intinde sub forma de fasii.
In vreme de furtuna (viteza vantului 17-20 m/sec.) fasiile de spuma ating baza pantei valurilor (h=6-7,5 m). La vant de forta 10 (21-25 m/sec.) este furtuna puternica, intreaga suprafata a marii fiind acoperita de spuma compacta (h=7,5-8,5 m). Vizibilitatea este foarte scazuta. La peste 25 m/sec. este tempesta, iar la peste 33 m/sec., uragan.
In general deci, in Marea Neagra sufla vanturi din partea de Nord-Est, avand pana la forta 8 – scara Beaufort – si chiar mai puternice, toamna si iarna. Furtunile de lunga durata se produc iarna, acoperind zone intinse ale marii.
Vanturile mai importante intalnite in Marea Neagra sunt crivatul si bora.
Crivatul, frecvent iarna, bate dinspre stepele Ucrainei, unde ia nastere si se raceste foarte puternic. Este un vant neregulat, putand atinge viteze pana la 10-12 m/sec. Uneori este insotit de zapezi si viscole.
Bora este un vant ce bate la Est de Crimeea (zona sa centrala este in regiunea Novorossiisk), din noiembrie pana in martie, in medie de 23 de ori. In jumatate din cazuri atinge forta 9 si uneori violenta unui uragan, facandu-se simtit pana in Marea Marmara.
Partile adapostite de vant ale marii sunt: litoralul de est la vantul de Est (paravan, muntii Caucaz, inalti de 3.000 – 5.000 m); litoralul de nord la vantul de Nord (paravan, muntii Crimeii). Litoralul de vest si cel de sud nu sunt protejate (muntii Balcani sunt perpendiculari pe litoral, iar coastele Anatoliei nu au inaltimi foarte mari).
Pentru navigatia de placere, pe litoralul nostru este de dorit vantul de Vest (dinspre Vest, deoarece vantul bate in compas /busola/ iar curentul curge din compas /busola/), cel de Nord-Vest si cel de Sud-Vest. Trebuie evitat vantul tare de Nord-Est si cel de Sud care monteaza rau marea.
Periculos pentru navigatia de placere cu vele este greenul (o furtuna ce se isca din senin, se intuneca cerul, vantul sare doua-trei carturi iar marea se deslantuie rapid).
Cu marea, cu vanturile ce o bantuie si cu valurile ce o brazdeaza nu-i de glumit.
0 Comments