Cate ceva despre greement

Greementul reprezinta ansamblul arboradei, velaturii, manevrelor fixe si curente. Cum cele mai multe ambarcatiuni moderne de agrement au un greement de tip slup (“sloop”), adica cu un singur catarg, vom incerca sa redam cit mai multe detalii asupra acestuia.

Subliniem ca tipul de greement ales, geometria sa, proportiile sale influenteaza maniera de manevra, deoarece repartitia si suprafata velelor joaca un rol important in echilibrul si stabilitatea navei.

Straiurile si capelatura lor
Straiurile asigura sustinerea arborelui in plan longitudinal.
Dupa capelatura sa, greementul poate sa fie in cap, cind straiurile sunt fixate in virful catargului si velele din prova sunt foarte mari. Greementul fractionat sau divizat, cind straiul prova este capelat mai jos decit cel din pupa, iar velele din prova sunt mai mici.

Sarturile
Sarturile sunt manevre fixe care asigura sussinerea catargului in plan transversal. Ele pot fi principale , inferioare sau intermediare. Catamaranele au si un sart pupa.

Straiul prova
Tipul de strai prova (fix, fix cu carabina sau cu roluire) influenteaza direct asupra manierei de manevra a velei prova. Cu un strai cu roluire, numarul de vele este limitat (se micsoreaza locul de depozitare si manevra este mai usoara), dar un foc genovez este mai putin performant decit o succesiune de dimensiuni de focuri ridicate in functie de forta vintului.

Vela prova
Are mai multe denumiri, in functie de marimea si geometria ei. Focul genovez este versiunea cea mai mare si este confectionata dintr-o tesatura usoara, medie sau grea, conform gramajului pe m.p. Focul este in general de talie mai mica si este utilizata in conditii de vint mai puternic sau chiar furtuna (foc de drum, foc de furtuna).

  • marginea de invergare
  • marginea de cadere
  • contrascota
  • cruceta
  • ghidaj
  • balene
  • margine de cadere
  • ochi de cioara si baiere de tertarola
  • margine de intinsura

Manevre curente

Se compun din toate sirmele si parimele necesare pentru manevra ambarcatiunii. Fiecare poarta un nume bine determinat dupa functia sa. Scota serveste pentru orientarea velei; funga serveste pentru ridicarea velelor; parimele de legare la cheu sau la anexa; balansina este nmanevra ce sustine extremitatea ghiului, mentinindu-l orizontal.

Spinakerul
permite cresterea performantelor de inaintare cu vintul din pupa. El poate sa fie croit clasic (caz in care se foloseste si tangonul) sau asimetric (se manevreaza ca si focul genovez).

  • margine de cadere
  • foc rolat
  • balansina spinakerului

Manevre fixe
Reprezinta ansamblul de cabluri care permite catargului sa fie fixat pe pozitie. Ele sunt foarte diferite in functie de arhitectura navei, dar in general sunt: straiurile care fixeaza catargul spre prova si spre pupa, sarturile care fixeaza catargul in borduri si pataratinele care il sustin in borduri spre pupa

Vela mare sau randa
Poate fi echipata cu balene, niste intarituri din lemn sau material plastic care influenteaza in bine longevitatea velei si maniera de manevra. Vela mare poate sa fie si ea rulata la catarg sau pe ghiu

Pataratinele
Sunt manevre fixe care sustin arborele spre pupa. Ele controleaza curbura arborelui in planul longitudinal al navei si confera o rigiditate mai mare ansamblului

  • margine de invergare
  • margine de intinsura
  • scota randei

Cruceta
Serveste pentru ghidarea sarturilor si micsorarea lungimii de flambaj a catargului. Ea poate fi asezata in axa catargului sau inclinata spre pupa, caz in care numarul sarturilor este mai mic. Dispunerea crucetelor se face in functie de capelatura straiurilor.

Rularea focului
Dispozitivul de rulare a focului permite o economisire a numarului de vele din prova. Tamburul este situat desupra sau dedesubtul puntii. An cazul rularii si a velei mari, aceasta nu mai poate fi echipata cu balene – ceea ce impieteaza asupra eficientei si longevitatii sale.

Calcaiul ghiului
Este piesa care asigura articulatia intre ghiu si catarg; de asemenea, permite fixarea coltului de mura al randei.

Palancul ghiului
Serveste pentru intinderea partii inferioare a randei (marginea de intinsura). De asemenea, el evita ridicarea ghiului in cazul loviturilor de vint in aliurile portante. In cazul velierelor mari si moderne palancul este inlocuit cu o verina hidraulica

By skipper Scoala 0 Comments

0 Comments